Turism

 

 

 

 

 

 

Aici puteti viziona site-ul complexului Albota care se afla in localitatea Arpasu de Sus.

http://www.albota.sobis.ro/

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comuna Arpaşu de Jos se afla într-o zonă turistică extrem de apreciată. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: Parcul Naţional – Rezervaţia Munţii Făgăraş, rezervaţia naturală de marmote Arpăşel si aria naturală – Lacul Tătarilor.

Golul alpin al Munţilor Făgăraşului se afla între Vârful Suru şi Podagru. Versantul nordic aparţine ariei comunelor Racoviţa, Porumbacu, Arpaşu de Jos şi oraşului Avrig. Tot aici sunt incluse si Rezervatia Naturala Bâlea si Munţii Cindrelului.

Rezervaţia Naturală Arpăşel (RFA) a fost înfiinţată în anul 1961 şi are în prezent Avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii al Academiei Române (nr. 1922/10.07.2006). Ea este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Arpaşu de Jos şi Cârţişoara din judeţul Sibiu, având o suprafaţă de 736 ha. Rezervaţia face parte din cei 6989,2 ha ai „Golului alpin al Munţilor Făgăraş, dintre Suru şi Podragu”, arie protejată menţionată la poziţia 2709. Posibilele căi de acces în rezervaţie sunt numai cele de “picior” şi cele aeriene.  Vegetaţia şi flora sunt structurate pe următoarele etaje de vegetaţie: făgete (550 – 900 m); păduri în amestec (800-1250 m); molidişuri (1200-1650 m); tufişuri subalpine (1600-2200 m),  păşuni şi gol alpin (2200-2507 m). În RFA sunt 219 specii de cormofite, grupate în 20 de asociaţii vegetale. Fauna – aici trăiesc în jur de 100 de exemplare de capră neagră şi cca. 40 de marmote, prioritare fiind efectivele de capră neagră.

toare.

În urma cercetărilor efectuate asupra mlaştinilor din Depresiunea Făgăraşului au fost identificate trei mlaştini de turbă de interes conservativ major, pentru care s-a întocmit documentaţia de constituire a unei noi rezervaţii naturale mixte, denumită după mlaştina principală “Lacul Tătarului.  Mlaştinile se află pe teritoriul comunei Arpaşu de Jos, satul Arpaşu de Sus, din judeţul Sibiu, la o altitudine medie de 540 m, coordonate centrale 45°43’00” N şi 24°39’07” E.Rezervaţia este situată la circa 3 km SE de Arpaşu de Sus, pe o terasă mai ridicată din dreapta râului Arpaşu Mare, la nord are ca limită cele două mlaştini, Lacul Tătarilor şi mlaştina aflată mai sus, la est este mărginită de malul vechi al râului Arpaşul Mare, o terasă mai înaltă cu 2-3 m decât zona protejată, limita de sud este dată de limita mlaştinilor şi pajiştilor inundate, iar la vest are ca limită drumul ce urmăreşte malul actual al râului Arpaşul Mare.Turbăria denumită de localnici Lacul Tătarilor are o suprafaţă de circa 3 ha, iar spre Sud-Est se află o altă tubărie de circa 3 ha. Cele două sfagnete sunt legate printr-un canal prin care excesul de apă din turbăria aflată mai la sud se scurge în Lacul Tătarilor. Depozitul de turbă din Lacul Tătarilor trece de 9 m grosime în mijloc, iar stocul de turbă este de peste 180.000 m³. Ea a început să se sedimenteze încă din perioada pinului. În fundul zăcământului se găseşte o pungă de apă, iar sub ea mâl nisipos. La nord există o altă mlaştină de circa 3 ha. Între aceste mlaştini sunt culturi agricole şi păşuni.

Temperaturile medii multianuale sunt de 5 °C, iar precipitaţiile medii multianuale sunt de 850 mm.

Vegetaţia este tipică de turbărie. Asociaţia dominantă este Sphagnetum magellanici (Malcuit 1929) Kästner et Flösner 1933, cu speciile dominate Sphagnum magellanicum şi Eriophorum vaginatum.       Întâlnim aici specii de plante ca Menyanthes trifoliata, Betula pubescens, Populus tremula, Rhamnus frangula, Eriophorum vaginatum, E. gracile, E. angustifolium, Bruckenthalia spiculifolia, Carex lasiocarpa, Scirpus sylvaticus, Peucedanum palustre, Epilobium palustre, Myosotis palustris, Caltha laeta, Ranunculus flammula, Thelypteris palustris, Alisma plantago-aguatica, Scutellaria galericulata, Vaccinium vitis-idaea, V. myrtillus, Rhynchospora alba. Nu a mai fost regăsită orhidea Liparis loeselii. Dintre hepatice putem întâlni speciile: Riccardia chamaedryfolia, R. multifida, R. palmata, Cephalozia Turbăria este alimentată de mai multe izvoare proprii. Cu toate că este destul de adâncă, ea este uşor drenabilă printr-un canal care face legătura cu albia râului Arpaşu Mare. De asemenea, exemplarele de mesteacăn care se găsesc în mijlocul mlaştinii indică faptul că această tubărie se află într-un proces de uscare.

În mlaştina „Lacul Tătarilor” au fost identificate speciile Emys orbicularis, Triturus cristatus şi Hyla arborea, protejate în România de legile 13/1993 şi 462/2001.

Pentru o suprafaţă de 33 de ha a fost întocmită documentaţia de înfiinţare a rezervaţiei naturale mixte „Lacul Tătarilor” (fig. 1). Popunerea noastră a primit avizul CMN nr. B982-15.07.2004 şi a fost inclusă în Hotărârea de Guvern privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone (HG 2.151/2004:2,56).

În urma cercetărilor efectuate au fost cartate mlaştinile de turbă din Depresiunea Făgăraşului, care vor constitui ulterior subiectul unor noi propuneri de arii naturale protejate (fig. 3).

În urma cercetărilor efectuate în cadrul acestui proiect a fost evaluat gradul de periclitate al speciilor de briofite din mlaştinile de turbă ale României. Rezultatele acestei evaluari au fost incluse in lista speciilor de briofite periclitate în România.

La marginea sfagnetului aflat la 500 m sud de Lacul Tătarilor., în zona împădurită,  a fost  identificată hepatica Pallavicinia lyellii (Hook.) Carruth. (Ştefănuţ 2003b, Ştefănuţ, Kirkpatrick & Boşcaiu 2003).

Comuna Arpaşu de Jos dispune de a serie de pensiuni agroturistice intre care se remarca Albota si Perla Arpăşel. Acestea sunt pregatite sa ofere vizitatorilor aer curat de munte, susur de pârâu, păstrăvi, creasta Arpăşelului şi o linişte aparte.

ALBOTA este localizată sub munţii Făgăraş, imediat ce ai trecut de satul Arpaşu de Sus, la 55 km de Sibiu în drumul DN1 Sibiu -> Braşov. Complexul Turistic ALBOTA dispune de 40 de camere amenajate în stil rustic-modern. În restaurant sau pe terasa pensiunii poţi degusta mâncăruri tradiţionale locale. Poţi pescui păstrăvii în râu sau chiar în lacul special amenajat. Amatorii de mişcare se pot plimba cu ATV-uri, călare, în trăsură sau cu bicicletele descoperind frumuseţea câmpiei şi a munţilor Făgăras.

Departe de agitaţia oraşelor, în sufletul munţilor,  “Perla Arpăşel” este un adevărat “colţ de rai”, unde cerul sărută pământul, susurul izvoarelor este o melodie pentru urechi, iar liniştea ce te înconjoară un balsam pentru suflet. La pensiunea “Perla Arpăşel” aveţi ocazia de a descoperi oaza de linişte pentru destindere şi reîncărcarea bateriilor, într-un peisaj unic ce oferă hrană sufletească ochilor.

The Flash Player and a browser with Javascript support are needed.

Rezervatia naturala Lacul Tatarilor